Variația presiunii atmosferice poate avea un impact semnificativ asupra sistemului cardiovascular. Asta se întâmplă mai ales atunci când se trăiește sau se călătorește la altitudini foarte mari, unde presiunea atmosferică este mult mai mică decât la nivelul mării.
Normal, la nivelul mării, presiunea atmosferică medie este de aproximativ 760mmHg. Cu cât crește altitudinea, cu atât presiunea atmosferică va scădea. O regulă aproximativă este că presiunea atmosferică scade cu aproximativ 0.75mmHg la fiecare 8-10 metri de altitudine.
Majoritatea oamenilor se pot adapta fără probleme la schimbările de presiune atmosferică, la altitudini de până la 2.500 – 3.000 de metri. De pe la 1500 de metri pot apărea însă ușoare simptome de adaptare, cum ar fi dispnee (lipsa de aer), palpitații sau dureri de cap.
La altitudini de peste 3.000 – 4.000 de metri, presiunea atmosferică scade semnificativ și concentrația de oxigen din aer devine se reduce. Oamenii pot începe să resimtă simptomele acute ale altitudinii, cum ar fi manifestări cardioasculare, greața, oboseala, durerile de cap și tulburările de somn. Aceste simptome pot deveni mai severe pe măsură ce altitudinea crește.
Iată cum poate afecta presiunea atmosferică scăzută sistemul cardiovascular:
- Lipsa de oxigen din aer conduce la hipoxie, care este o insuficiență de oxigen la nivelul țesuturilor corpului. Sistemul cardiovascular trebuie să echilibreze acest deficit de oxigen prin accelerarea ritmului cardiac (tahicardie) pentru a furniza mai mult sânge și oxigen țesuturilor.
- Creșterea tensiunii arteriale: reducerea presiunii atmosferice conduce la constricția vaselor de sânge pentru a menține fluxul sanguin și tensiunea arterială la un nivel adecvat. Acest lucru poate provoca creșterea tensiunii arteriale, în special la persoanele cu hipertensiune arterială.
- Creșterea frecvenței cardiace și creșterea tensiunii vor genera un stres adițional asupra inimii. Persoanele ce suferă de angină pectorală sau cu istoric de infarct miocardic pot fi mai vulnerabile la efectele presiunii atmosferice scăzute.
- Persoanele care petrec timp prelungit la altitudini mari sau călătoresc cu avionul în timpul zborurilor lungi pot fi mai expuse la acest risc din cauza creșterii vâscozității sângelui care îl face mai gros, circulând mai greu prin vene. Dacă se mai asociază factori precum statul prelungit și deshidatarea evenimenimentele trombotice devin foarte posibile.
Este important de menționat că impactul presiunii atmosferice scăzute asupra sistemului cardiovascular e variabil de la persoană la persoană și depinde de nivelul de aclimatizare, starea de sănătate a unei persoane și alți factori individuali.
Persoanele care planifică călătorii sau expuneri prelungite la altitudini mari ar trebui să consulte un medic pentru sfaturi și monitorizare adecvată a sănătății lor.
Programări Cardiologie Dr. Heart:
Online: https://www.nutriscience.ro/programeaza-te/
Telefon: +40732912135
Din grijă pentru inima ta!
Medic cardiolog Dr. Ștefan Busnatu
