Băuturile carbogazoase îndulcite (Sugar-Sweetened Beverages) intră în categoria produselor alimentare de risc pentru dezvoltarea si agravarea bolilor cardiovasculare, întrucât în compoziția lor se regăsește siropul de porumb cu efect de creștere a:
- glicemiei (nivelul de glucoză din sânge),
- insulinemiei (nivelul de insulină din sânge – insulina este hormonul care reduce concentrația de glucoză din sânge și o folosește ca sursă de energie sau o depozitează în alte țesuturi)
- lipogenezei „de novo” (transformarea glucidelor în grăsimi în ficat), mecanisme implicate și în apariția în timp a diabetului zaharat de tip 2.
Tocmai de aceea este important să atragem atenția asupra riscului la care ne expunem în contextul consumului acestor băuturi indiferent dacă ne raportăm la indivizi sănătoși, și mai ales dacă ne raportăm la pacienți cu istoric de patologii diverse și cu comorbidități multiple la care consumul acestor băuturi îndulcite poate duce chiar la deces.
Băuturile energizante conțin cantități importante de cafeină, zaharuri adăugate, mulți aditivi și stimulante precum guarana, taurină, ginseng, glucuronolactonă și L-carnitină. Deși aceste stimulente pot induce starea de alarmă-vigilență, crește nivelul de atenție și energie, ele pot influența tensiunea arterială, frecvența cardiacă și frecvența respiratorie. 1 gram de guarana este echivalentul a 40 mg de cafeină.
Diferența dintre aceste băuturi energizante și consumul de cafea sau ceai negru se regăsește în cantitatea de cafeină conținută în aceste tipuri de băuturi. Prin băuturile energizante se poate obține un aport extrem de crescut de cafeină, comparativ cu cafeaua. Prin această cantitate exagerată de cafeină, băuturile energizante stimuleaza inima mai mult, comparativ cu cafeaua și o mențin crescută chiar și la 6 ore după administrare.
Consumul băuturilor bogate în cafeină pot determina tulburări de ritm (aritmii) care se resimt ca bătăi neregulate.
În anul 2018, American College of Sports Medicine (ACSM) a publicat recomandări și semnale de alarmă cu privire la pericolul băuturilor energizante pentru populațiile la risc, inclusiv copiii și adolescenții, precum și pentru adulții diagnosticați cu boli cardiovasculare și alte probleme de sănătate. În același an s-a publicat un articol țintit asupra efectelor negative ale băuturilor energizante asupra sistemelor cardiovascular, neurologic, gastrointestinal, renal, endocrin și psihic.
Se pare că aceste efecte negative sunt mai pronunțate în cazul copiilor și adolescenților din cauza concentrației crescute de cafeină în raport cu dimensiunile corporale scăzute ale acestora, și din cauza imaturității sistemelor care încă nu au capacitatea de adaptare la dozele crescute și frecvente de cafeină. Conform NIH (National Institutes of Health), bărbații cu vârste cuprinse între 18-34 de ani consumă cele mai multe băuturi energizante și aproape 1 din 3 adolescenți între 12-17 ani le consumă în mod regulat.
Autor: Gabriel Olteanu – Kinetoterapeut, Masterand Nutriție și Siguranță Alimentară
Referinte:
- Wassef B, Kohansieh M, Makaryus AN. Effects of energy drinks on the cardiovascular system. World J Cardiol 2017; 9: 796.
- ACSM Announces New Recommendations and Warnings Regarding Safety of Energy Drinks, https://www.acsm.org/news-detail/2018/05/15/energydrinks (accessed 4 March 2023).
Photo Credit: Gulcin Ragiboglu
