Tamponada cardiacă este o condiție patologică care presupune acumulare de lichid suplimentar în jurul inimii, ce exercită presiune asupra sa. Presiunea se acumulează în sacul care înconjoară inima, numit pericard. Tamponada cardiacă poate apărea după un infarct sau o intervenție chirurgicală la nivelul inimii sau plămânilor, dar poate fi de asemenea legată de o infecție sau un cancer care s-a răspândit.
Aceasta împiedică inima să se umple eficient și în aceste condiții nu poate să pompeze suficient sânge înainte în organism. Dacă inima nu pompează corect, pot aparea probleme grave de sănătate.
Care sunt simptomele tamponadei cardiace?
Simptomele sunt diferite și în principal depind de modul în care aceasta se instalează, respectiv rapid sau lent.
Atunci când tamponada cardiacă se instalează rapid, simptomele pot include:
- Durere toracică
- Dificultăți de respirație, respirație rapidă, sau ambele
Atunci când aceasta se întâmplă încet, simptomele pot include:
- Oboseală
- Dificultăți de respirație
- Dureri toracice sau disconfort, cum ar fi senzația că pieptul este greu sau plin
- Sincopa sau senzație de leșin
- Umflarea picioarelor
Diagnostic
Pe baza simptomelor care ar putea indica tamponada cardiacă, medicul cardiolog poate recomanda următoarele teste:
- Electrocardiograma (ECG) – test care măsoară activitatea electrica a inimii și poate indica bătăi anormale. Majoritatea persoanelor cu tamponada cardiacă au un ritm rapid al inimii
- Radiografie toracică – poate arată dacă inima este mai mare decât ar trebui să fie. Acest lucru se poate întâmpla dacă tamponada cardiacă se instalează încet
- Ecocardiografia – test care folosește unde sonore pentru a crea o imagine a inimii în timp ce aceasta bate, pentru a evalua dimensiunile și funcția acesteia. Dacă aveți lichid în jurul inimii, acest test poate arată medicului cardiolog dacă lichidul poate provoca tamponada cardiacă
Tratament
Este de obicei tratată prin drenarea lichidului suplimentar din pericard, eliberarea presiunii permițând inimii să se încarce și să pompeze mai bine. Pentru a drena lichidul, medicul cardiolog poate folosi un ac și un tub subțire, sau poate efectua o intervenție chirurgicală, iar ulterior se va efectua o altă ecocardiografie pentru a vedea dacă a fost drenat suficient lichid, sau dacă acesta revine.
Medic cardiolog Dr. Ștefan Busnatu
Image credit: BruceBlaus. Blausen.com staff (2014). ‘Medical gallery of Blausen Medical 2014’. WikiJournal of Medicine 1, CC BY 3.0
